În urmă cu 6 ani un proiect de lege propunea introducerea Educației Ecologice ca disciplină obligatorie în curriculum național pentru învățământul primar și gimnazial cu scopul instruirii elevilor în protecția mediului – considerată a fi una dintre problemele urgente ale lumii contemporane. Și, cu toate că în multe țări din Europa și chiar din lume, Educația Ecologică este deja o disciplină pe care copiii o învață în școală, în România, programa nu prevede încă această materie ca fiind obligatorie.

În școlile din România ecoeducația rămâne și azi opțională. Asta înseamnă că cei mici deprind noțiuni despre mediu și poluare fie de acasă, fie, dacă se ivește contexul, de la profesori sau învățători. De cele mai multe ori însă, elevii iau contact cu educația ecologică prin programe și acțiuni organizate în instituțiile de învățământ de ONG-uri. Un astfel de proiect este și „Baterel și Lumea Non-E”, susținut din 2011 de două ONG-uri din România, care au înțeles că schimbarea e posibilă prin educație timpurie.

educatie ecologica

 

În ultimii 8 ani, elevi din peste 1200 de școli, grădinițe și licee au luat contact cu informații despre protecția mediului, colectare selectivă și reciclare, devenind parte din comunitatea #EroiiReciclării, coordonată de mascoata „Baterel”, simbolul proiectului.

Colectarea selectivă și reciclarea - subiecte sensibile și pentru cei mari

Pentru că în România nu a existat (și nici nu există încă) o cultură a reciclării, subiectul poate fi dificil chiar pentru cei care au responsabilitatea de a-i instrui pe cei mici – adulții. Lipsa infrastructurii și absența educației ecologice făcută sistematic, au adâncit și mai tare problema. Și cu toate că generații întregi au crescut fără prea multe cunoștințe despre reciclare, noțiunile despre curățenie la nivel macro (ape, munți, păduri) și indirect, grija față de mediul înconjurător, nu au lipsit niciodată.

Având în vedere contextul și provocările actuale, e lesne de înțeles că protecția mediului înseamnă mai mult decât curățenie și aruncarea gunoaielor la „locul lor”. Mai ales că „locul lor” e ușor neclar. În această situație se află aparatele electrice vechi sau defecte și bateriile uzate, deșeuri care nu au ce căuta la coșul de gunoi, printre resturile menajere. Colectarea selectivă și conștientizarea faptului că anumite deșeuri sunt mai periculoase decât altele, sunt subiecte care intră încet, dar sigur și în școlile din România prin intermediul lui Baterel. Implicarea socială și simțul civic merg mână în mână cu eduația pentru viață și transformarea copiilor în adulți responsabili și educați, iar vestea bună e că atitudinea și comportamentul ecologic se învață.

Educația ecologică începe de-acasă

De la ce vârstă le putem spune copiilor că e necesar să aibă grijă de natură și când pot înțelege ei noțiuni precum „mediu înconjurător”, „poluare” sau „reciclare”?

Educația ecologică poate începe din momentul în care un copil poate diferenția „bun” de „rău”, prin „rău” înțelegând inclusiv gunoi, mizerie, suferință. Odată ce copiii pricep că anumite lucruri se aruncă și altele nu și că Pământul „suferă” atunci când aruncăm gunoaie, ecoeducația începe. Pentru că sunt în formare, cei mici vor adopta mult mai ușor comportamente pozitive față de mediul înconjurător, pe care le vor păstra, cel mai probabil, pe tot parcursul vieții. De ce contează atât de mult? Grija față de natura se va revărsa în multe alte comportamente ale copilului – grija față de spațiul personal – de la camera și bancă, până la ghiozdan și dulap.

Un copil care deprinde din timp noțiuni de ecologice va deveni un adolescent responsabil. Există multe imagini care ilustrează Pământul ca o ființă vie. Pentru un copil va fi mai ușor să înțeleagă noțiunea de „Pământ”, dacă îl asociează cu o „față” cu o zi de naștere (22 aprilie), o formă de viață care are preferințe – de exemplu, „Pământului îi plac copacii, dar nu îi plac bateriile din jucării”.

De pildă, un copil care la 4 ani știe deja că bateriile nu se aruncă la gunoi, va păstra acest obicei de-a lungul anilor de școală și mult timp după. Dacă cel mic pricepe că jucăriile funcționează cu ajutorul bateriilor, poate înțelege și că acestea nu se aruncă, ci se pot refolosi (în fabricarea altor produse sau chiar a altor baterii).

Ce se întâmplă la gimnaziu și liceu?educatie ecologica

Indiferent de vârstă, copiii sunt mult mai predispuși să învețe și să își asume rolui de „eroi”, mai ales când primesc recompense, insigne, bonificiații sau apreciere. Inspirați de personajele din desenele animate și filmele cu supereroi, își iau rolul în serios, dacă au modele și susținere în școală, dar și acasă.

Mulți dintre elevii din gimnaziu și liceu sunt receptivi la noțiunile de protecția mediului, înțeleg că trăiesc într-un mediu extrem de poluat și că „viitorul depinde de ei.” „Baterel și Lumea Non-E” educă și formează „eroi ai reciclării”, încurajând elevii să înțeleagă, să practice și să promoveze în rândul familiei și prietenilor principiile colectării selective și reciclării. În cadrul proiectului, copiii și profesorii se pot implica în acțiuni de protecție a mediului, concursuri de colectare selectivă a echipamentelor electrice vechi și a bateriilor uzate, dar și activități eco-creative (realizarea de colaje, benzi desenate, scenete de teatru sau experimente științifice).

Obiectivul? dezvoltarea unor comunități active de elevi care promovează reciclarea și, implicit, formarea unei generații de adulți responsabili și implicați.

 

ARTICOL publicat și pe EDUPEDU aici: https://www.edupedu.ro/educatia-ecologica-parte-din-educatia-pentru-viata-articol-sustinut-de-baterel/